CRONICĂ DE FILM : „Cei trei eroi maghiari ai Barcelonei”

Autor: Pompiliu Constantin

Săptămâna Filmului Maghiar le-a propus iubitorilor sportului un documentar despre trei personalități ale fotbalului ungar. Istoricul Pompiliu-Nicolae Constantin a urmărit filmul și ne-a oferit o scurtă impresie.

Kubala, Czibor și Kocsis sunt trei legende ale Barcelonei, care au învățat tertipurile jocului de fotbal pe tărâm maghiar și care au ajuns la echipa blaugrana după multe peripeții.  

Povestea fascinează prin intersectările biografice ale celor trei eroi sportivi. Totul începe însă cu menționarea primului maghiar care și-a pus amprenta asupra evoluției Barcelonei, Ferenc Plattkó, „portarul de fier” între anii 1923 și 1930. Influența sa în rândul conducerii catalane a prilejuit aducerea celorlalte trei vedete pe Camp Nou, la mai bine de un deceniu distanță.

Documentarul de față se remarcă și prin explicarea cadrului socio-politic în care fotbaliștii au semnat cu FC Barcelona. Există o interdependență evidentă. Absurditățile comunismului și o revoluție ratată au consolidat statornicia celor trei în Catalunia. De altfel, fiii acestora își relevă în momentul destăinuirilor, dificultățile de a vorbi limba maghiară, semn că ruptura trio-ului eroic de Ungaria a avut consecințe asupra identității familiilor crescute în Spania. Așadar, acest film îți dă de gândit din mai multe perspective.

Filmul de 85 de minute explică de ce Laszlo Kubala are o statuie în fața stadionului Camp Nou și cum după Al Doilea Război Mondial, fotbalistul a îmbrăcat tricoul echipelor nationale ale Cehoslovaciei, Ungariei și Spaniei și chiar marca pe stadionul Giulești de două ori. 

Kubala a fost liantul între Barcelona și celelalte două nume cu rol de personaje principale în acest film. Zoltan Czibor și Sandor Kocsis au făcut parte din marea echipă a Ungariei din anii 50, supranumită „Echipa  de Aur”, „Maghiarii Magici” sau „Maghiarii Magnifici”. Ambii au luat parte la marile succese ale naționalei maghiare la Jocurile Olimpice, în confruntările cu Anglia, dar și la drama maghiară din finala Campionatului Mondial din 1954.

Imaginile de arhivă sunt spectaculoase și susțin un fir narativ bine construit. Filmul răscolește sentimente multiple și arată cum cei trei fotbaliști au ales un destin aparte chiar dacă Barcelona acelor vremuri se bătea cu Real Madridul lui Franco, unde fuseseră aduși Ferenc Pușkaș (colegul lor de natională), Alfredo di Stefano, Francisco Gento și Raymond Kopa.

 Se pune preț pe evoluțiile și realizările lui Kubala, Czibor și Kocsis, dar și pentru ceea ce au reprezentat ei pentru naționalismul maghiar din exil. Nu sunt omise aspectele legate de viața de familie, reconectarea cu Ungaria de după 1989 și moartea lor. Nu este și cazul lui Kocsis, care a murit in 1979.

Filmul este valoros și este recomandat unei mase largi de oameni, tocmai pentru că propune informații sportive, sociale, politice, culturale. Regizorul dovedește cât de mult este interconectat fotbalul la viața de zi cu zi și cum se poate transforma într-un fenomen social. Așadar, fotbalul și eroii săi ne pot explica istoria dintr-o altă perspectivă, la fel de interesantă, pasionantă și chiar spectaculoasă.