ANALIZĂ / Schimbări importante în rugby-ul mondial, care nu ajută România, deși crește numărul de echipe la Cupa Mondială

Autor: Nicolae Comănescu

Deși diferența între elita rugby-ului mondial și eșalonul secund crește, Consiliul World Rugby a aprobat modificări care nu fac decât să accentueze acest hiatus.

Vom avea parte de un nou calendar internaţional, dar și de o Cupă Mondială masculină extinsă de la 20 la 24 de echipe şi o divizie superioară de 12 echipe într-un concept de Liga Naţiunilor bienală începând cu 2026.

Este o reformă care în cazul unei țări ca România nu aduce niciun plus, deși teoretic ar trebui să ne ajute faptul că va crește numărul de echipe ce va participa la Cupa Mondială.

Din 2027, la turneul final din Australia, vor fi 24 de echipe, împărţite în şase grupe din primul tur, fiecare conţinând patru echipe. Se va adăuga o fază a optimilor şi, în ciuda faptului că vor fi mai multor echipe concurente, va fi scurtată competiţia de la şapte la şase săptămâni.

"Acest turneu incredibil al Cupei Mondiale de Rugby 2023 a demonstrat pasiunea şi potenţialul care se află dincolo de primele 10 sau 12 naţiuni", a precizat marţi preşedintele World Rugby, Bill Beaumont. Acesta a încercat să explice că noile măsuri vor ajuta rugby-ul, însă realitatea este că beneficiare vor fi forțele acestui sport.

Spre exemplu, formatul Ligii Naţiunilor va fi sub formei unei divizii superioare de 12 echipe, care va cuprinde echipe din cele Şase Naţiuni şi Rugby Championship, şi, se pare, Japonia şi Fiji, care se vor întâlni o dată la doi ani în ferestrele internaţionale din iulie şi noiembrie.

Va exista o a doua divizie, cu alte 12 echipe, care va fi condusă de World Rugby. Va exista promovare şi retrogradare între cele două, dar numai din 2030.

Deși, World Rugby spune că schimbările au fost făcute pentru a permite naţiunilor din eșalonul al doilea un acces mai bun pentru a juca împotriva unor adversari de elită, lucrul acesta mai are de așteptat.

Pentru țări ca România, grupul de elită pare departe, iar mai multe federații de același nivel și-au exprimat nemulțumirea. Este ușor de înțeles frustrarea acestora. Portugalia, Spania, România, Samoa, Uruguay și orice altă țară mai mică din rugby va trebui să aștepte cel puțin până în 2032 înainte de a se califica potențial la masa bogaților. 

Dan Leo, de la Pacific Rugby Players Welfare (o organizație independentă care sprijină jucătorii profesioniști și semiprofesioniști din insulele Pacificului), a descris proiectul World Rugby ca fiind "plictisitor și învechit", sugerând că ar avea puține beneficii pe termen lung pentru națiunile mai mici. "Ideea ca națiunile de nivel 1 să joace doar între ele ucide sportul și împiedică orice națiune emergentă să se îmbunătățească vreodată", a scris el pe X, fostul Twitter.

Singura veste bună pentru România este că Europa va mai primi un loc în plus pentru Cupa Mondială din 2027, ceea ce ar crește șansele selecționatei noastre, aflată în reconstrucție, să se prezinte la turneul final de la Antipozi.

Însă dacă rugby-ul românesc va continua să se degradeze, până și această creștere a numărului de echipe la 24 s-ar putea să nu ne ajute, în condițiile în care Portugalia și Spania (poate și Rusia, dacă va fi reprimită) continuă să evolueze într-un ritm mai accelerat decât noi. Astfel că în 8-9 ani, când s-ar întrevedea o posibilă promovare în elită, s-ar putea să ne fie greu să ne menținem chiar și în eșalonul secund.