Povestea uitată a lui Nicolae Tilihoi, un simbol al Craiovei Maxima

Autor: Pompiliu Constantin

Nicolae Tilihoi a fost un reper în echipa Craiovei Maxima. Orice fan al fotbalului din acea vreme știa că formula de start a trupei din Bănie începea cu Lung și continua cu Negrilă, Tilihoi, Ștefănescu și Ungureanu.

Cu Constantin Oțet pe bancă, gruparea olteană umplea stadionul din Craiova și producea spectacol. Tilihoi făcea parte din zidul impermeabil din fața lui Silviu Lung.

Evoluțiile sale și-au adus contribuția la două trofee de campion (1980, 1981) şi patru cupe ale României (1977, 1978, 1981 şi 1983). A avut peste 300 de meciuri în tricoul „leilor” și aproape 40 de meciuri în cupele europene.

Nicolae Tilihoi s-a născut la Brăila, în 1956, a făcut primii pași în fotbal la București, după care Corneliu Stroe l-a convins să vină în Bănie. A fost reperat la un trial pe „Republicii”, unde dădeau probe tinerele speranțe ale fotbalului românesc.

Acest băiat înalt, șaten, puternic și dezinvolt s-a făcut repede remarcat prin plasament, forță și viteză de reacție, iar în perioada 1976-1987 a făcut pereche cu Costică Ştefănescu în centrul defensivei oltene. 

„Atunci când am semnat cu Universitatea le-am spus clar că eu vreau să joc, nu vreau să fac tușa sau să mă țină la tineret. Eram decis neică. Altfel, nu se putea. Am jucat un timp fundaș dreapta, apoi s-a accidentat Constantinescu și am trecut fundaș central. Restul se știe”, îi povestea Nicolae Tilihoi lui Laurențiu Dumitrescu în cartea „Campioana Unei Mari Iubiri” (Editura Sport-Tursim, 1991).

La echipa națională a fost promovat de Valentin Stănescu, fostul antrenor legendar al Rapidului. Nicolae Tilihoi a îmbrăcat de 10 ori tricoul României. Concurența era însă acerbă, cu Sameș și Iorgulescu.

Filosofia lui era clară și sinceră. „Nimic nu se poate fără noi, cei care rup din când în când, fără de care nu ies prea mult în față ei, cei cu fenta. Imaginați-vă o echipă alcătuită din trei jucători ca Dobrin, trei ca Balaci, trei ca Iordănescu sau Nichi Dumitriu, sau Ozon. Ce-ar ieși? Circ ar ieși. S-ar duce buluc în careul advers, s-ar dribla unul pe celălalt, s-ar autodribla. Și i-ar bate măr o echipă formată din jucători ca ... Tilihoi, Irimescu, Stoica, Bărbulescu. Eu așa cred. Greșesc ?”, aprecia Nicolae Tilihoi la final de carieră.

Cam slobod la gură, dar mereu un luptător, Nicolae Tilihoi a fost un star al fotbalului românesc din perioada comunistă. 

„Craiova mi-a oferit tot ce meritam. M-a făcut campiona al României, m-a dus la echipa națională, mi-a dat o facultate și aici mi-am întemeiat o familie”, concluziona fundașul Craiovei Maxima.