Povestea lui Dinu Cristea, un etalon al atletismului românesc, pe care „pusul la colț” l-a făcut celebru

Autor: Pompiliu-Nicolae Constantin

         Distanța de 4 km fată de școală poate fi un chin, mai ales dacă trebuie să o parcurgi pe jos, când ai șase sau șapte ani. În perioada interbelică nu existau atât de multe mașini, iar familia Dinu din comuna ilfoveană Vasilati nu-și putea permite nici măcar o bicicletă.

          De altfel, puștiul Cristea nu avea nici încălțăminte pe întreaga perioadă a anului. În momentul în care trupele române luptau în Primul Război Mondial, Dinu Cristea mergea în clasa I, de cele mai multe ori desculț, la o școală aflată la 4 km de casă.

          Așa s-a născut instinctul de alergător. Fugind la și de la școală. „Am îndragit alergarea de mic copil; de altfel până la școală aveam un drum destul de lung și adeseori trebuia să alerg pentru a nu fi pus la colț pentru întârziere !”, povestea Dinu Cristea, într-un interviu în 1983. La orele de gimnastică era printre cei mai vioi, dar mișcarea nu părea să i se deschidă ca o oportunitate pentru viitor.

           Stagiul militar a fost sinonim cu intrarea în competițiile de alergare, organizate de către instițutia la care era înrolat. Și pentru că a câștigat cu lejeritate mai multe întreceri, lui  Dinu Cristea i s-a sugerat să ia in serios și o carieră de sportiv. Le-a spus șefilor că aleargă de plăcere și că nu ține neapărat să concureze cu cineva pentru a-și evidentia capacitatea fizică. Era începutul anilor 30, când criza mondială avea impact și asupra spațiului românesc.

In 1933 a alergat pentru prima dată intr-un concurs oficial de atletism, iar retragerea și-a făcut-o la 51 de ani. A avut o carieră incununată cu sute de medalii și cel putin la fel de multe articole in presa românească și cea străină. Un fiu de tăran a atins celebritatea cu ajutorul alergării și a promovat acest sport până in 1991, când a murit. Dinu Cristea mărturisea adeseori in glumă, după o cariera de alergător că i-ar fi mai ușor să spună zilele in care nu a alergat decât să enumere medaliile câștigate.

„Fugarul” din Vasilati avea un fizic tocmai potrivit pentru menirea sa, adică 166 de cm și 60  de kg. A obtinut 46 de titluri nationale in aer liber, performantă pe care nimeni nu a reușit să o egaleze in atletismul românesc și a stabilit 19 recorduri la același nivel. Probele favorite erau cele de 5000 și 10000 de metri. A făcut insă performante și la 1500 de metri și maraton.

Primul timp de referintă al lui Dinu Cristea a fost realizat in 1934, când a obinut prima medalie la nivel national, un bronz pe distanta de 5000 de metri, cu timpul de 16 minute și 29 de secunde. Faptul că valoarea sa fusese confirmată l-a determinat să inceapă să se pregătească in mod serios, iar din 1935, rezultatele lui Dinu Cristea au fost din ce in ce mai bune. S-a revanșat in cursa de 5000 de metri, unde a luat aurul, cu timpul de 15 minute și 56 de secunde, dar a performat și la 10000 de metri, unde a fost cel mai bun, cu un timp de 33 de minute și 7 secunde.

A concurat și la 1500 de metri, unde a luat bronzul, cu un timp de 4 minute și 13 secunde. Progresul lui Dinu Cristea a fost constant in anii ce au urmat. A reușit să coboare sub 15 minute pe distanta de 5000 de metri, lucru absolut remarcabil in conditiile in care sportivii se luptă agonizant, zi de zi, pentru a-și imbunătăti timpii cu câteva zecimi.

Odată cu inaintarea  in vârstă, Dinu Cristea s-a mutat către maraton, iar prima sa performantă la acest nivel a fost in 1952, când la 41 de ani a devenit campion national, cu un timp de 2 ore, 35 de minute și 37 de secunde. S-a orientat către dsitantele lungi, iar maratonul a devenit noua sa pasiune din acest moment. Era șansa dea călători in străinătate la o vârstă la care multi sportivi răsfoiau deja albumele cu amintiri.

Dinu Cristea a fost multiplu campion balcanic, iar longevitatea sa a fost remarcată constant de presa internatională. Performantele lui Dinu Cristea au acaparat de multe ori prima pagină a ziarelor românești, in special in perioada interbelică, iar un asemenea exemplu este atașat acestui articol, după o cursă a lui Dinu Cristea la Chartres.

Românul era considerat unul dintre cei mai buni alergători din Europa, iar presa continentatală de specialitate i-a recunoscut talentul. Meritele sportive i-au atras și numeroase distinctii și implicit un loc onorant in istoria atletismului românesc. Poate cel mai important lucru este insă că in permanentă Dinu Cristea a fost un militant al alergării, obicei de care s-a despărtit cu greu, abia in ultimii ani ai vietii.

Poate te interesează şi:

Autor: Maria Sorescu / 16 Ian. 2019

Andreea Panţuroiu şi Alin Firfirică au fost desemnaţi atleții anului 2018

 Federația Română de Atletism a organizat o gală în cadrul căreia a oferit numeroase premii. Marii laureați au fost Andreea Panţuroiu şi Alin Firfirică.

Autor: Maria Sorescu / 11 Ian. 2019

Inedit / Vaticanul are propria federație de atletism

Statul pontifical Vatican oferă o nouă perspectivă lumii religioase și sportive.

Autor: Andrei Szabo / 07 Ian. 2019

Federația Internațională de Atletism se gândește să nu mai organizeze competiții în orașele poluate

 Poluarea este un impediment serios pentru sporturile atletice, iar Federația Internațională de Atletism (IAAF) vrea să reglementeze această problemă.

Ştiri recente:

Autor: Maria Sorescu / 19 Ian. 2019

Australian Open: Simona Halep a eliminat-o pe Venus Williams și se va duela cu Serena

 Simona Halep a făcut cel mai bun meci al său din acest an la Australian Open, în fața lui Venus Williams. 

Autor: Andrei Szabo / 18 Ian. 2019

Cristi Balaj este noul președinte al Agenţiei Naţionale Antidoping

 Agenţia Naţională Antidoping (ANAD) are un nou președinte, după ce Graziela Vâjială a decis să părăsească instituția din motive personale.

Autor: Maria Sorescu / 18 Ian. 2019

Doliu în natația românească. S-a stins antrenorul Pantelimon Decuseară

 Pantelimon Decuseară a fost un tip activ până în ultima clipă a vieții.