EXCLUSIV/ Interviu cu Mario Marinică, selecționerul român de la Cupa Africii

Autor: Guy Gama

România este reprezentată la Cupa Africii pe Națiuni de Marian „Mario” Marinică. Un adevărat globetrotter, acesta a făcut minuni cu reprezentativa statului Malawi și caută să repete performanța și cu Zimbabwe. Despre acest lucru și altele am stat de vorbă chiar în Maroc cu antrenorul român.

Ziarul de Sport: În primul rând, cum ați ajuns din nou pe banca unei naționale de la Cupa Africii? A fost Malawi, iar acum Zimbabwe.

Mario Marinică: A fost o chestie foarte întâmplătoare, ca să fiu sincer. Am înțeles că antrenorul fusese demis, dar eu nu am aplicat pentru acest post. Au fost mai multe candidaturi, dar cineva din comisia federației din Zimbabwe a avut o discuție cu cineva din Malawi. Și cei de acolo m-au recomandat pentru rezultatele foarte bune pe care le-am avut împreună. A urmat un interviu de aproape două ore. Apoi am fost anunțat că mi s-a oferit postul. A urmat un zbor către Arabia Saudită, unde deja echipa aștepta noul selecționer, pentru două meciuri amicale tari, cu Algeria și Qatarul.

Ziarul de Sport: Cum găsiți nivelul fotbalului din Africa?

Mario Marinică: Africa este un continent care produce foarte mulți jucători care sunt căutați în Europa. Pe undeva, Europa și-a pierdut răbdarea cu copiii. Aceștia nu mai au răgazul de a se juca ore în șir în spatele blocului. În Africa, în schimb, această pasiune nu a dispărut. Poate că nu există planificarea din Europa, dar ca număr de ore dedicate fotbalului, africanii stau mult mai bine. Poate de aici și capacitatea de efort și de recuperare mult mai bună. Astfel, nu este de mirare că 20-30 la sută dintre jucătorii ce activează în Europa provin din zona africană.

Ziarul de Sport: Apropo de echipa pe care o antrenați. Ați lucrat multă vreme și ca scouter, inclusiv pentru cluburi din România. Există vreun nou Mike Temwanjera, un jucător bun pentru Liga 1?

Mario Marinică: Nu aș putea și nici nu ar fi indicat să spun doar un nume, două. Dar există jucători de calitate. Mi s-a mai cerut părerea din România și am oferit sfaturi. Lucrez deja de mai bine de 27 de ani înafară, din care 18 i-am petrecut lucrând pentru Federația din Anglia, țară în care mi-am și luat toate licențele. În România sunt altfel de interconexiuni, mereu am fost mai solicitat în străinătate. 

Ziarul de Sport: Cum vedeți colaborarea ca selecționer și după Cupa Africii?

Mario Marinică: Mulți antrenori știu că în fotbal practic ai trei meciuri la dispoziție. Dacă nu ai rezultate scontate, ai bagajul gata făcut. Pentru noi astăzi este un meci decisiv, mergem mai departe cu un rezultat pozitiv, iar atunci și contractul merge mai departe și se poate construi un proiect. Dacă nu, se poate termina totul chiar astăzi. 

Ziarul de Sport: Nu putem să nu ne întrebăm dacă ați fi dispus să lucrați, din nou, și pentru FRF? Ați fost membru în Comisia Tehnică o vreme. Poate să lucrați din nou la Federație sau ca selecționer, fie și la juniori sau U21?

Mario Marinică: România a fost întotdeauna un capitol interesant pentru mine. Dar deja s-au depășit poate anumite momente. Ceea ce fac eu în Africa și în alte locuri este bine apreciat.Dacă mi se ofertă ceva interesant, de ce nu, însă consider că sunt și alte persoane foarte capabile și bine cotate pentru posturile din cadrul FRF sau pentru echipe naționale. Vedem ce ne oferă viața.

Ziarul de Sport: Ați adunat multe momente în atâția ani de carieră, din Anglia și până în India. Care au fost cele mai frumoase? Dar cele mai neplăcute?

Mario Marinică: Cel mai frumos moment a fost poate cu Malawi, când am trecut de grupe în Cupa Africii. Am avut atunci un egal cu Senegal, viitoarea campioană. Dar și un joc foarte bun cu Maroc, echipă care a avut în primul 11 șapte jucători care jucaseră cu Franța la Mondial. Am avut apoi rezultate foarte bune și în care lumea nu prea credea. Inclusiv victoria cu Qatarul, la unul dintre primele mele meciuri pentru Zimbabwe. Vorbim totuși de campioana Asiei. Și aici am avut un joc foarte bun cu Egiptul, dar am pierdut pe final cu un gol reușit de un super jucător. Au fost și momente mai puțin plăcute, dar prefer mereu să pun pozitivul în față.

Ziarul de Sport: Recent, Laurențiu Reghecampf a ales să profeseze la o echipă din Sudan, una cu nume, dar care nu poate evolua în țara proprie. Ce sfaturi ați avea pentru el dar și pentru alți antrenori români care și-ar dori să profeseze în Africa?

Mario Marinică: Lui Laurențiu Reghecampf nu pot spune că am vrut vreun sfat să-i dau, la experiența pe care o are. Mai tinerilor antrenori români care ar dori să profeseze în Africa le pot spune, însă, că lucrurile stau ușor diferit aici. Există anumite interferențe și de aceea este foarte important să-ți alegi bine colaboratorii. Eu am colaboratori din diverse țări, de la Malawi și Africa de Sud și până la oameni din Italia și Anglia cu care lucrez de la distanță. Plus colaboratori locali, desigur, ei înțeleg mai bine jucătorii, cultura, vorba aceea, dacă vrei să te duci la piață, trebuie să știi ce tramvai să iei.

Ziarul de Sport: În final, un mesaj pentru cititorii Ziarul de Sport, dar și pentru toți cei de acasă.

Mario Marinică: Mulțumesc pentru oportunitatea acestui interviu. Sărbători Fericite celor de acasă. Și, nu uitați, în orice colț al lumii ați fi, să strigați ”Hai, România!”.