Editorial / Masteratul lui Rădoi sau cum a recâștigat România un antrenor de viitor

Autor: Viorel Berbece

Luat peste picior multă vreme pentru lipsa sa de diplome, Mirel Rădoi a demonstrat că perseverența este uneori răsplătită așa cum se cuvine. După o serie de ratări în cariera sa de antrenor, fostul selecționer pare că și-a găsit liniștea și cadența pentru performanță.

Când Mirel Rădoi a plecat prima dată de la Universitatea Craiova, cariera sa de antrenor în Europa părea încheiată. De altfel, mandatele sale în țările arabe au fost și ele de scurtă durată și lipsite de realizări. Și poate că nimic nu anunța revenirea sa en-fanfare pe banca Științei. Nimic înafară de caracterul său, desigur.

Remarcat mai degrabă ca selecționer, mai întâi la U21, apoi la cea mare, unde se poate spune c-a pus bazele echipei care avea să se califice apoi la Euro 2024, Rădoi antrenează din pasiune. Poate prea multă pasiune, atunci când sparge banci la fel cum spărgea geamuri pe când era căpitan ca jucător. Cu o situație materială peste medie, construită în ani de jucat printre „cămile” (și ce-au ajuns acum acele campionate „deșertice”!), Rădoi ar fi putut lejer să rămână în țările arabe restul carierei, precum mentorul său, Cosmin Olăroiu. Dar nu a făcut-o. Și asta pentru că, deși nu a avut licență PRO sau BACul, pasiunea pentru antrenorat a fost evidentă. Și într-un final răbdarea și perseverența l-au adus în cel mai bun punct al carierei sale de antrenor.

Împreună cu Mario Felgueiras, acesta a realizat o campanie de transferuri foarte bine pusă la punct la Craiova, iar jocul de tip gung-ho (ca la Football Manager) a prins repede la public, dar a luat totodată și adversarii pe sus. Cu excepția unor uluieli de tipul meciurilor cu UTA, FK Sarajevo sau Spartak Trnava, trupa lui Rădoi a defilat, prestând un joc ofensiv cum nu prea vezi la formațiile românești. Adversarii europeni au fost peste cei întâlniți de FCSB în acest european, iar în Liga 1, deși a mizat mai mult pe jucătorii din planul secund, Craiova nu a avut momentan un rival pe măsură. Rădoi a găsit totodată „cheița” pentru fotbaliști capricioși precum Cicâldău, Băluță sau Baiaram. Sau pe Nsimbe, revelația din ligile de amatori din Franța. Chiar și pe Isenko, portarul-spectacol, poate fi trecut la plusuri.

Cu acest examen european trecut în sfârșit de Craiova - tot Rădoi era pe bancă și la meciul cu Hapoel Beer Sheva când Universitatea a ratat la „mustață” calificarea în grupe, Mirel se poate considera cu un pas mai aproape de masteratul său în ale antrenoratului. E nevoie doar să ducă la bun sfârșit acest proiect, măcar pe plan intern. Așa cum lucrurile au părut neterminate la U21 și la naționala mare, înainte de asta. Ambiția e clar că nu-i lipsește. Stilul de joc place. Răbdarea mai dă cu fail. Dar totul se învață, iar Mirel Rădoi pare c-a învățat din greșelile trecutului. Și că România a recăpătat un antrenor „vandabil” și în Vest.

Citește și un editorial despre situația de la Rapid. Sau propunerile ZDS pentru transferuri din Liga 1 sau Liga 2!