
Autor: Nicolae Comănescu
Campioană mondială la sprint și triplă medaliată olimpică, Tori Bowie a murit la vârsta de 32 de ani. Lumea atletismului a pierdut o sportivă remarcabilă la o vârstă neobișnuită.
Bowie avea o poveste ce putea deveni subiect de film și poate că moartea ei prematură va conduce către o asemenea ecranizare. A crescut în Mississippi sub supravegherea bunicii ei, care a luat-o pe Bowie după ce ea și sora ei mai mică au fost lăsate în plasament familial.
Bowie s-a remarcat mai întâi ca săritoare în lungime, dar cariera ei a crescut vertiginos după ce și-a mutat atenția către probele de sprint în 2014. În această disciplină a devenit una dintre cele mai rapide femei din SUA.
Tori Bowie a ajuns să câștige trei medalii la Jocurile Olimpice din 2016 de la Rio de Janeiro, aur cu ștafeta de 4x100 m, argint la 100 de metri și bronz la 200 de metri. A fost primită ca o eroină în Mississippi, unde 25 noiembrie a fost supranumită "Ziua Tori Bowie".
Cauza morții sale la doar 32 de ani nu a fost divulgată, dar speculațiile au apărut imediat. Două tabere s-au reliefat în această aventură a ipotezelor. Unii au lansat imediat ideea ca vaccinurile anti-covid sunt de vină, iar alții s-au dus cu gândul către efecte ale dopajului. Prea puțini au vorbit despre fenomenul de moarte subită, care este destul de întâlnit la tinerii sportivi.
Moartea subită a sportivilor este un eveniment tragic în domeniul medicinei sportive în general și a cardiologiei în particular. Cercetătorii au făcut numeroase studii în acest sens și știm că, spre exemplu, persoanele de culoare sunt mai predispuse decât cele albe la un astfel de caz.
Dacă în general, la nivel global, moartea cardiacă subită (sudden cardiac death) apare la 1-2 sportivi din 100 000 de mii, în rândul sportivilor de culoare rata este 1 deces la 21 000 de persoane, potrivit unui studiu din 2016, publicat de medici de la Massachusetts General Hospital. De asemenea, bărbații sunt mai predispuși la această problemă decât femeile.
În majoritatea studiilor din SUA, cea mai frecvent identificată cauză pentru moartea cardiacă subită la tinerii sportivi este hipertrofia cardiacă, o afecțiune genetică caracterizată prin hipertrofie ventriculară stângă și dezorganizare a miocitelor cardiace care predispune la aritmii ventriculare. Prevalența în populația generală este de până la 1 la 200 de persoane. Anomaliile congenitale ale arterelor coronare, constând într-o varietate de anomalii de origine coronariană și de curs proximal, sunt a doua cea mai frecventă cauză de moarte subită la sportivii tineri din SUA.
Evident, nu se poate exclude posibilitatea ca anumite substanțe folosite de-a lungul timpului pentru a crește performanțele sportive să fii generat o moarte subită. În afara etiologiei congenitale, utilizarea steroizilor anabolizanți, a hormonilor peptidici și a stimulanților a dus la apariția bolilor cardiace dobândite la sportivii tineri și de vârstă mijlocie. În schimb, moartea subită la un atlet mai în vârstă se datorează, de obicei, unei boli coronariene aterosclerotice.
Așadar, până când se va face lumină în acest caz, ar fi de preferat ca aceia care citesc despre decese neașteptate la tinerii sportivi să privească cu oarecare reticență teoriile conspirației.
Monica Puig a fost multă vreme în Top 30 mondial
Semimaratonul Internațional București a fost o afacere africană.
A doborât recordul mondial de șase ori la săritura în lungime și a fost campion olimpic la Roma în această probă.
Lukaku ar putea fi înlocuitorul lui Kane la gruparea londoneză.
După US Open 2023, Simona va ieși din ierarhia mondială.
Jasmin Kurtic are 83 de selecții în naționala Sloveniei.