Bundesliga ca istorie (prolog): Revolta lui Sepp Herberger

Autor: Georg Lorenz

 La începutul anilor '60 majoritatea țărilor europene aveau campionate în toată regula, unele chiar cu mai multe divizii, România de pildă, nemaivorbind de marile puteri fotbalistice ca Anglia, Spania sau Italia. Ce țară nu avea așa ceva ? Germania, campioana mondială în 1954, dar cu un sistem competițional învechit, prima ligă, dacă se poate numi astfel, având cinci grupări regionale cu un total de 74 de echipe. Într-un modus complicat, la urmă se decidea campioana, sistemul supraviețuind nu mai puțin de 25 de ani.

Presiunea a venit din partea antrenorului legendar Sepp Herberger (foto), nemulțumit de rezultatele generale, de fluidizarea competiției, de risipirea forțelor cu atâtea echipe. La CM din 1962, Germania a pierdut in sferturi în fața Iugoslaviei cu 0-1, ceea ce l-a mâniat pe Herberger în mod deosebit. El a cerut reorganizarea urgentă a campionatului național, amenințând chiar cu retragerea de la cârma echipei reprezentative. La 26 iulie 1962 Congresul federației de fotbal a luat însa măsura dorită cu 101 voturi contra 26. Herberger, satisfăcut, a rămas încă un an la conducerea naționalei.

Greul organizatoric însa abia a urmat. Cinci persoane desemnate de Congres au trebuit sa facă alegerea pentru prima ediție, candidând 46 de echipe din care au fost alese doar 16. Nemulțumiri au existat, firește, două cluburi, Allemania Aachen si Kickers Offenbach au vrut chiar să se adreseze justiției, renunțând până la urmă la această intenție.

Primele ediții au avut multe aspecte curioase, de pildă înlocuirea jucătorilor nu a fost permisă în caz de accidentări echipele evoluând in inferioritate numerică. Trei din eroii de la Berna din 1954, Morlock, Schäfer si Rahn au debutat in echipele lor la 24 august 1963.

Stadioanele au fost bine populate de la primele meciuri, biletele de intrare în viziunea de azi costau sume derizorii, 3,70 mărci la tribuna si 1,40 mărci la peluză. Televiziunea începătoare prezenta la finele săptămânii scurte înregistrări de la cel mult 2-3 partide.

Majoritatea portarilor apărau fără mănuși, tricourile era numerotate de la 1 la 11, fără nume, dar de mai multe numere nici nu era nevoie. Tricourile erau cu reclame proprii, de sponsori nici vorbă.

Unii jucători aveau serviciu, Uwe Seeler, de pildă, iar notoriu era Hansi Sturm din prima echipă campioană, Köln care zilnic la 7 dimineața era prezent la stația de benzină pentru a-și servi clienții. Dar adevărata istorie va începe cu relatarea următoare...

Va urma: Bundesliga ca istorie (1963-1964)

Poate te interesează şi:

Autor: Nicolae Comănescu / 25 Mar. 2024

Special / Narcotraficanții și fotbalul. Di Maria și Messi, amenințați de flagelul care a îndoliat Columbia și care acaparează Argentina

 În lumea fotbalului sud-american, Columbia și Argentina au fost mereu considerate două puteri. 

Autor: Nicolae Comănescu / 24 Mar. 2024

Analiză / De Zerbi, principiile unui antrenor cu strategie ofensivă

 În peisajul atât de dinamic al fotbalului modern, puțini antrenori au avut un impact atât de profund ca Roberto De Zerbi.

Autor: Nicolae Comănescu / 16 Mar. 2024

Lazio, un butoi cu pulbere: Immobile, atacat de fani; clubul s-a solidarizat cu el, dar Lotito îl critică

 Demisia antrenorului Maurizio Sarri a fost doar aperitivul la Lazio. 

Ştiri recente:

Autor: Nicolae Comănescu / 25 Mar. 2024

Special / Narcotraficanții și fotbalul. Di Maria și Messi, amenințați de flagelul care a îndoliat Columbia și care acaparează Argentina

 În lumea fotbalului sud-american, Columbia și Argentina au fost mereu considerate două puteri. 

Autor: Nicolae Comănescu / 24 Mar. 2024

Analiză / De Zerbi, principiile unui antrenor cu strategie ofensivă

 În peisajul atât de dinamic al fotbalului modern, puțini antrenori au avut un impact atât de profund ca Roberto De Zerbi.

Autor: Nicolae Comănescu / 23 Mar. 2024

Povestea lui Faustino Oro, copilul de 10 ani care l-a învins pe Magnus Carlsen

 În lumea șahului, despre Faustino Oro se spune că are o minte-brici sau mai degrabă fulger.