Analiză / Și acum adevărata reconstrucție! Ce va alege Contra?

Autor: Viorel Berbece

Ne-a bucurat calificarea tineretului și sigur că am vrea să vedem cât mai mulți reprezentanți ai acestei generații altfel și la echipa mare, dar cum ar arăta și cât de competitivă ar fi o „națională” cu adevărat reconstruită? 

Cosmin Contra a rulat deja mulți jucători în scurtul său mandat și a oferit șansa unor tineri de a debuta în liga celor mari. Dar se impune poate o reconstrucție și mai agresivă? Poate că este momentul ca unor „veterani” precum Budescu, Pintilii, Săpunaru, Tamaș, Grigore, Hoban și alții să li se strângă mâna și ca selecția să se concentreze cu adevărat pe viitor. Noi am făcut un exercițiu de imaginație, să vedem cum ar putea arăta România, poate chiar începând cu ultima „dublă” din Liga Națiunilor. Să vedem ce a ieșit:

Poarta: Aici este poate singurul compartiment unde nu se impun modificări drastice. Ciprian Tătărușanu a apărat bine în ultima vreme, atât pentru „națională”, cât și pentru echipa sa de club și pare că va rămâne pentru încă vreo 2-3 ani opțiunea numărul 1 pentru prima reprezentativă. Florin Niță, dar și Ionuț Radu sau Cătălin Căbuz, i-ar putea face concurență în viitorul apropiat.

Apărarea: Poate călcâiul lui Ahile pentru „naționala” mare în ultimii ani. Aici Contra are de umblat serios și poate că se impune o remaniere masivă.

Marea problemă o constituie cuplul de fundaș centrali. Când ajungi să joci într-un meci precum cel cu Serbia cu perechea Tamaș - Săpunaru înseamnă că ai o mare problemă. Da, ei au multă experiență, valoare pe măsură, însă vârsta nu iartă pe nimeni, iar cei doi au demonstrat asta în ultimii ani. Cosmin Contra poate privi aici spre „naționala” mică, acolo unde nume precum Nedelcearu și Pașcanu, în primul rând, dar și Ghiță și Rus, de ce nu, au oferit siguranță. E nevoie de răbdare, dar credem că suporterii ar înțelege un eventual demers din partea lui Contra de a încerca perechea Nedelcearu - Pașcanu în centrul defensivei, în detrimentul unor nume mai consacrate, dar mai degrabă „apuse”.

O problemă ar fi faptul că, înafara lui Nedelcearu, toți ceilalți tineri propuși pentru axul central nu joacă în mod constant la echipele lor și poate de aceea s-ar impune ca din iarnă Pașcanu, Ghiță și Rus să își caute echipe la care să prindă mai multe minute.

Nici pe flancuri nu stăm prea bine în apărare. Rând pe rând, nume precum Benzar, Manea, Bancu sau Toșca mai degrabă au dezamăgit, fie prin lipsa de siguranță pe partea de defensivă, fie prin lipsa apetitului ofensiv, o altă caracteristică de bază a unui fundaș de bandă de calitate. Nume precum Florin Ștefan, Radu Boboc sau Andrei Radu sunt de urmărit, dacă vor reuși pe viitor să joace în mod constant la echipele lor de club.

Linia de mijloc: În funcție de ce modul tactic va alege pe viitor Contra, și aici am putea asista la câteva mutări interesante. Este clar că linia mediană trebuie să îl conțină în primul rând pe Răzvan Marin, cel care arată o maturitate ieșită din comun pentru vârsta sa și care ar putea fi în viitor chiar „căpitanul” primei reprezentative. În schimb, nume precum Pintilii sau Budescu par a aparține mai degrabă trecutului. 

Așadar, alături de Răzvan Marin, dacă se va merge pe ideea de doi „închizători”, ar putea juca foarte bine și Tudor Băluță, dar și Alexandru Cicâldău, Răzvan Oaidă sau chiar Dragoș Nedelcu. Toți patru au reale calități, știu și cu mingea, ceea ce ar trebui să fie în CV-ul oricărui mijlocaș box-to-box de valoare și pot fi o soluție imediată pentru echipa națională. În plus, „leul” Cicâldău poate evolua la fel de bine și în fața apărării.

Dar pe cine mizăm pentru partea de creație? Am convenit că Budescu reprezintă mai degrabă o soluție a trecutului, dar pot nume precum Olimpiu Moruțan, Ianis Hagi sau Alexandru Mățan să le ia locul unora precum Nicușor Stanciu sau Alexandru Maxim? Impresia este că atât Hagi jr., cât și Mățan nu sunt încă suficient de copți pentru a juca la echipa mare, dar nici mult nu le lipsește, poate puțin mai multă experiență și puțin mai mult tupeu. 

Într-un 4-2-3-1, cum joacă deobicei Contra, i-am putea vedea ca extreme într-un viitor apropiat atât pe Florinel Coman, cât și pe Dennis Man, dar, atenție, și nume precum Claudiu Micovschi sau Mihai Alexandru Dobre, cei din urmă fiind aproape de clipa debutului în două dintre cele mai tari campionate din lume, Serie A, respectiv Premier League. Oricare dintre cei patru propuși de noi ar aduce un plus de inventivitate în jocul României, cu o condiție certă, aceea de a renunța la indolența specifică vârstei.

Pentru postul de atacant central putem avea în viitorul apropiat o concurență foarte frumoasă între George Țucudean și Florin Andone, pe de-o parte, respectiv George Pușcaș și Adrian Petre, pe de alta. Din ecuație poate că ar sări Claudiu Keșeru, dar e mereu bine să ai și o a cincea sau a șasea opțiune. Pușcaș și Petre își construiesc încet, dar sigur, un nume în țările în care evoluează și au o caracteristică puțin întâlnită la atacanții români, incisivitatea. 

Cum ar putea arăta naționala mult întinerită într-un viitor nu foarte îndepărtat: Tătărușanu - Manea, Pașcanu, Nedelcearu, Radu - Marin, Cicâldău (Oaidă) - Man (Drăguș), Stanciu (Moruțan), Mitriță (Coman) - Pușcaș (Petre)

Sigur, acesta nu este decât un joc al imaginației, pentru că decizia finală îi aparține selecționerului. Atrăgeam cu altă ocazie atenția că o promovare in corpore a actualei generații de la tineret la echipa mare ar putea avea consecințe nefaste, nu atât prin prisma rezultatelor, cât a presiunii suplimentare care s-ar pune pe umerii unor fotbaliști talentați, dar încă lipsiți de experiență.

În orice caz, există motive să fim optimiști cu privre la viitor. Și cred că nimeni nu l-ar huli pe Contra dacă ar forța un pic acest viitor frumos!

Foto: frf.ro