Interviu exclusiv cu Tania Plăian: Paleta, bagheta mea magică!

Autor: Viorel Berbece

La 17 ani, Tania Plăian se anunță un viitor nume mare în tenisul de masă românesc și nu numai. Deja obișnuită cu medaliile la competițiile internaționale, Tania și-a mai adăugat trei în palmares și după Europeanul de juniori și cadeți organizat la Cluj. 

Un bronz cu echipa, o medalie de argint la dublu feminin, dar mai ales un argint cât un aur în proba de simplu, acolo unde doar azera Jing Ning (!) a putut să o oprească demonstrează încă odată că sportiva legitimată la CSM Bistrița este un nume de urmărit (și) pe viitor.

Obișnuită cu greutățile, Tania a răzbit și începe acum să-și construiască o carieră frumoasă într-un sport frumos de privit, dar infinit mai greu de practicat la nivel înalt. Tânara bistrițeancă a fost de acord să vorbească cu noi după încheierea Europeanului, într-un dialog fascinant, pe care vă invităm să-l parcurgeți:

Ziarul de Sport: Cum a fost acest European pentru tine și ce înseamnă aceste noi medalii, cucerite de data aceasta în fața publicului din România?

Tania Plăian: Acest Campionat European a fost cel mai frumos, reușit și mai special pentru că a avut loc acasă și pentru că am reușit să cuceresc prima mea medalie la proba de simplu. Publicul de la Cluj a fost nemaipomenit și mă bucur enorm că am reușit să “comunic” cu el și le multumesc pentru susținere cu această ocazie.

Ziarul de Sport: Ai fost practic cea mai bună jucătoare europeană din concurs. Cum au fost meciurile cu azera de împrumut, atât la simplu, cât și la dublu? Ce crezi că a avut ea în plus?

Tania Plăian: În primul rând, sunt aproape sigură că este cu mult peste vârsta pe care o are în acte. Dar pe de altă parte, știm cu toții că asiaticii, în general, sunt momentan peste nivelul europenilor din punct de vedere fizic și psihici și cred că asta a avantajat-o pe asiatică în finala Europeanului.

Ziarul de Sport: Ca și Bernadette Szocs, reprezinți cu succes zona Bistriței. Care este secretul tenisului de masă de acolo?

Tania Plăian: Secretul acestui club este faptul că se muncește din greu la fiecare antrenament. În vorbele regretatului Gheorghe Bozga, „munca nu minte niciodată!”.

Ziarul de Sport: De ce ai ales acest sport și nu oricare altul, poate mai mediatizat, mai bănos, de ce nu?

Tania Plăian: Am ajuns în lumea tenisul de masă din greșeală. Antrenorul meu, Filipaș Marian, m-a ajutat să mă mut de la fosta școală, nu dau nume, pentru că eram foarte puțini elevi și mai toți erau rromi. Când am ajuns prima dată în sală am simțit ceva special. Nu știam nimic despre sportul acesta, doar că se joacă cu o paleltă și o minge. Când am pus prima dată mâna pe paletă am simțit că sunt legată de ea. Am simțit că am o baghetă cu care trebuie să fac minuni în acest sport. Și așa am rămas eu legată de acest sport pe care îl iubesc și pe care nu l-aș schimba niciodată, indiferent că este mai puțin mediatizat decât alte sporturi.

Ziarul de Sport: Cât de mult contează sfaturile antrenorilor tăi în timpul meciurilor? Mă uitam la domnul Arnăutu, de plidă, cu cât calm și cu câtă meticulozitate vă explica ce aveți de făcut.

Tania Plăian: Sigur că sfaturile antrenorilor destul de mult pentru că se întâmplă uneori să rămânem fără idei și de pe margine se vede altfel jocul și tactica.

Ziarul de Sport: Samara, Szocs și Dodean au făcut lucruri grozave pentru tenisul de masă de la noi. Crezi că generația ta, a Andreei Dragoman, Adina Diaconu, dar și cea a Elenei Zaharia vor aduce „steagul” mai departe cu succes?

Tania Plăian: Nu pot să spun nimic momentan despre viitor sau să ofer vreo garanție. Știu doar că îmi doresc să ajung la echipa națională de senioare și odată ajunsă acolo să aduc medalii europene, mondiale și de ce nu chiar olimpice împreună cu aceste fete.

Ziarul de Sport:
Cât timp de antrenezi zilnic? Nu te saturi uneori să repeți aceeași mișcare de sute de ori, lucru care se întâmplă deobicei la antrenamentele specifice pentru tenisul de masă?

Tania Plăian: În timpul școlii mă antrenez cinci ore și jumătate pe zi, iar în vacanță vreo șapte. Cred, într-un fel că este normal să te plictisești de rutina zilnică, dar dacă îți place ceea ce faci sunt convinsă că se poate trece cu vederea peste momentele acestea.

Ziarul de Sport: Și acum o întrebare mai tehnică, pe care sunt convinși că mulți privitori din afară și-o pun. Cât de mult contează serviciul în tenisul de masă. Să fie asta arma cu care domină asiaticele competițiile?

Tania Plăian: Dacă ai un serviciu bun și bine plasat, punctul este câștigat în proporție de 50 %. Nu cred că acesta este punctul lor forte (al asiaticilor), ei în general stau foarte bine fizic și reușesc să ajungă la fiecare minge, indiferent cât de bine o dirijăm.

Ziarul de Sport: Pe sportivii tineri deobicei îi întreb cum împacă sportul de performanță cu școala. Tu cum reușești și cât de importantă ți se pare școala?

Tania Plăian: Având în vedere că merg rar la școală, profesorii ar trebui să fie revoltați din cauză că uneori rămân fără note. Dar profesorii mă înțeleg mereu pentru că tot timpul am învățat ce mi s-a cerut și pot spune că sunt o elevă ascultătoare. Școala este foarte importantă pentru că nu se știe niciodată ce ni se poate întâmpla nouă sportivilor.

Ziarul de Sport: Tu ce ai dori să reușești în carieră, care este marele tău vis?

Tania Plăian: Marele meu vis este să ajung la Jocurile Olimpice și totodată să câștig o medalie!

Ziarul de Sport: La un moment dat, s-ar putea să joci pentru un club din afară, precum Samara sau Szocs. Cum vezi această posibilă experiență?

Tania Plăian: Ar fi o experiență care ar putea fi foarte bună din punct de vedere financiar și în același timp pentru viitorul meu, dar totodată este foarte grea, deoarece îndepărtarea de familie este un pas foarte dificil.

Ziarul de Sport: În final, spune-mi de ce ar trebui un copil să aleagă tenisul de masă și să facă sport în general. Și un mesaj pentru toți susținătorii tăi.

Tania Plăian:
Am să fiu sinceră și am să spun că tenisul de masă este un sport care te solitică mult atât fizic, cât și psihic. Mie îmi place să îl numesc „un sport al minții”, la fel ca și șahul. El se poate practica la orice vârstă, atât ca hobby cât și ca sport de performanță. Chiar dacă unii poate nu pot face față acestui sport, eu le sugerez oamenilor totuși să încerce să facă sport în general, pentru a avea o viață sănătoasă.

Iar susținătorilor mei și celor care mi-au fost alături la acest Campionat European și la toate competițiile naționale și internaționale le mulțumesc pentru toate mesajele frumoase și pentru încurajările lor!

Poate te interesează şi:

Autor: Nicolae Comănescu / 23 Mar. 2024

Povestea lui Faustino Oro, copilul de 10 ani care l-a învins pe Magnus Carlsen

 În lumea șahului, despre Faustino Oro se spune că are o minte-brici sau mai degrabă fulger.

Autor: Nicolae Comănescu / 14 Mar. 2024

Editorial / Cultura baschetului la Cluj-Napoca. 10 000 de oameni și o echipă pentru un oraș unit

 Atâta timp cât există o minge care sare și un coș, la Cluj spiritul baschetului va prospera.

Autor: Nicolae Comănescu / 25 Feb. 2024

Editorial / Cazul Edvard Novak readuce în discuție coșmarul cicliștilor: traficul auto și șoferii neglijenți

 Cazul ciclistului de 20 de ani readuce în discuție modul în care se respectă regulile de circulație într-o țară aglomerată de mașini și cu o adâncă lipsă de respectare a regulilor rutiere, cum este România.

Ştiri recente:

Autor: Nicolae Comănescu / 25 Mar. 2024

Special / Narcotraficanții și fotbalul. Di Maria și Messi, amenințați de flagelul care a îndoliat Columbia și care acaparează Argentina

 În lumea fotbalului sud-american, Columbia și Argentina au fost mereu considerate două puteri. 

Autor: Nicolae Comănescu / 24 Mar. 2024

Analiză / De Zerbi, principiile unui antrenor cu strategie ofensivă

 În peisajul atât de dinamic al fotbalului modern, puțini antrenori au avut un impact atât de profund ca Roberto De Zerbi.

Autor: Nicolae Comănescu / 23 Mar. 2024

Povestea lui Faustino Oro, copilul de 10 ani care l-a învins pe Magnus Carlsen

 În lumea șahului, despre Faustino Oro se spune că are o minte-brici sau mai degrabă fulger.