Autor: Aurelian Rotea
,,Against modern football" este mesajul pe care cât mai mulţi fani ai fotbalului european îl afişează pe stadioane. Fotbalul se află într-o altă eră, cea în care banul face legea, iar plăcerea de a juca fotbal a cam dispărut. Forţele Europei aruncă cu bani în stânga şi în dreapta după cei mai talentaţi tineri, în timp ce legendele cluburilor îşi caută refugiu în sânul altor formaţii.
Au dat totul pe teren, au înscris goluri memorabile, au câştigat trofee...Iar la final de carieră au fost alungaţi. Asta este povestea multor jucători emblematici pentru acest sport. Unii dintre ei au ales să rămână în Europa, alţii au luat calea Statelor Unite, dar niciunul dintre ei nu s-a retras din activitate la echipa pentru care a scris istorie.
Cel mai cunoscut caz este cel al jucătorilor care au adus trofeul Uefa Champions League în vitrină lui Chelsea, în anul 2012. Drogba, Cech, Lampard şi John Terry. Mai devreme sau mai târziu, fiecare a părăsit echipa şi a luat altă cale pentru că trebuiau să facă loc noilor transferuri.Dar la întoarcerea pe Bridge au fost primiţi că nişte regi.
Didier Drogba s-a despărţit în ambele rânduri de Chelsea cu câte un trofeu. Prima oară i-a făcut campioni ai Europei, pentru că la întoarcere să pună umărul la câştigarea titlului în Anglia. A scris istorie pentru această echipa, fiind votat de către fani cu câţiva ani în urmă cel mai bun jucător din istoria clubului.
Frank Lampard şi Petr Cech au fost şi ei siliţi să plece, dar au rămas în Premier League. Lampard a petrecut o perioada scurtă la Manchester City, timp în care a şi înscris împotriva lui Chelsea. După acel gol a ridicat capul spre cer şi a vărsat câteva lacrimi. Dorinţa mamei lui a fost că Frank să joace cât mai mult pentru Chelsea. Cât despre Cech, lucrurile au stat diferit. Conducerea a trebuit să aleagă între el şi Thibaut Courtois. Şi astfel a ajuns la Arsenal.
Ultimul care a părăsit gruparea londoneză a fost chiar căpitanul John Terry, în urmă cu câteva zile. Ajuns la 36 de ani nu mai prindea echipa şi nu a acceptat rolul de voce puternică a vestiarului.
Steven Gerrard a trăit pentru fotbal si pentru Liverpool. A refuzat să facă schimb de tricouri pe Anfield din respect pentru fani, pentru că nu putea îmbraca tricoul altei echipe ,,acasă". Cu toate acestea a ajuns în MLS, plecând din Anglia cu un mare regret...Că nu a reuşit să câştige niciodată titlul de campion cu Liverpool.
Nici Real Madrid nu stă „rău” la acest capitol. Raul Gonzalez trebuia să-i facă loc în atac lui Benzema, aşa că a plecat în Germania, la Schalke, unde nu a jucat deloc rău. Plus că nici lui Cristiano Ronaldo nu-i stătea bine cu numărul nouă pe spate. Iker Casillas însă împarte aceaşi poveste cu Cech.
Cea mai recentă despărţire a unei legende de clubul la care a scris istorie este cea a lui Rooney de Machester United. Acesta s-a reîntors la Everton, acolo unde a început fotbalul. Numitorul comun în cazul plecărilor lui Rooney, Drogba, Cech, Lampard şi Raul este chiar Jose Mourinho, antrenorul din acel moment ale acelor echipe. Este bine cunoscută aroganţă să şi modul sau de a fi, deci factorul decisiv n-ar fi fost vârstă jucătorilor, ci setea de putere a lui Mourinho. A îndepărtat jucători vechi cu foarte mare influenţă în vestiar pentru a putea controla mai uşor restul echipei. Rămâne de văzut, însă, în ce măsură va reuşi acest lucru la United, fiind cunoscut motivul ultimei sale despărţiri de Chelsea.
Lucrurile nu se vor opri aici. Pentru că în fotbalul din ziua de azi eşti apreciat doar atunci când joci bine. Pentru că multora nu le pasă de cine ai fost şi de ce ai făcut în trecut. Pentru că sunt foarte puţini oameni care simt esenţa fotbalului şi îl privesc aşa cum ar trebui privit...Cu plăcere!
Dacă vă plac articolele noastre, vă invităm să ne dați un LIKE pe facebook sau să ne urmăriți și pe twitter. Vă mulțumim !
