Povestea lui Valentin Căltuț, cronicarul care a scris istoria Progresului București

Autor: Pompiliu Constantin, Valentin Maier

Progresul București sau FC Național este un club reprezentativ pentru istoria fotbalului românesc, dar de câțiva ani a dispărut din actualitate.

Dacă vrei să afli câte ceva despre această echipă, internetul vine cu descrierea generală. Pentru a simți cu adevărat parfumul Parcului cu Platani este imperios necesară parcurgerea cărții lui Valentin Căltuț.

Fan dedicat acestui club, personajul nostru nu a făcut studii aprofundate de istorie, dar munca sa poate rivaliza fără probleme cu aceea a unui cercetător devotat. Parcurgerea cărții sale îți dă de înțeles că lucrarea este opera unui tip minuțios, a cărui rigurozitate așează în mod estetic istoria unui club fascinant.

Este vorba de peste 800 de pagini de cifre şi poveşti, la care Valentin Căltuț a muncit 18 ani. Iar publicarea s-a făcut în hopuri, cu ajutorul unui amic tipograf, în lipsa unei edituri și a unui sponsor. A scos câte 10-15 exemplare, pe care le-a vândut pentru a face rost de bani și de a retipări noi exemplare. În total, a reușit să distribuie cam 160 de exemplare, însă marele său regret este că nu a apucat să-și distribuie lucrarea către bibliotecile importante ale țării.

Valentin Căltuț știe toate secretele clubului din Parcul cu Platani și rememorează cu o nostalgie amară confruntările cu granzii României. Inevitabil, discuția se concentrează pe meciurile cu Rapid, Dinamo și Steaua. În cartea sa „Fotbal în Parcul cu Platani (1944-2009)“ istoria „bleu-albaştrilor“ are în permanență referiri la momente critice, generate de influența cluburilor puterii.

„Progresiştii au fost mereu împotriva celor de la Dinamo și Steaua. Pentru că erau echipele regimului, luau toți jucătorii buni. Progresul avea un centru de copiii și juniori foarte bun, dar echipele cu influență ne-au luat toți jucătorii talentați, cum a fost Dudu Georgescu, spre exemplu. Echipele astea ne-au hărţuit mereu, ne-au furat jucătorii. Comuniştilor nu le conveneau originile noastre mai burgheze“, ne spune Valentin Căltuț.

Iar momentul fondării clubului este extrem de important pentru autorul nostru. A săpat serios pentru a documenta apariţia BNR Bucureşti, clubul care s-a dezvoltat și a devenit ulterior Progresul și FC Național. El a reușit chiar să îi ia un interviu unui dintre fondatori, Nicolae Pop Junior.

Cercetările lui Valentin Căltuţ relevă că BNR Bucureşti a luat ființă în mai 1944, la Răşinari. Acolo fusese mutat în ultimele luni de război Serviciul de Fabricaţie a Biletelor Bancare (SFBB). La întâlnirea de la Răşinari au participat douăzeci şi patru de bărbaţi tineri, funcţionari, tipografi, maşinişti, ucenici, legători, susține Valentin Căltuț.

Pe la acest club au trecut nume importante ale fotbalului. L-am amintit ceva mai devreme pe Dudu Georgescu. Valentin Căltuț are toate datele despre fotbaliștii care au jucat cel puțin un meci în tricoul „bancarilor”. Îi regăsim pe lista sa pe Marin Dună, Radu Niculescu, Petre Marin, Gabriel Caramarin, Adrian Pigulea, Dan Petrescu, Sabin Ilie, Adrian Matei, Nicolae Oaidă, Liviu Ciobotariu, Aurel Măndoiu, Petre Mândru, Marian Giron, Valeriu Soare, Adrian Constantinescu, Paul Manta, Romulus Bealcu, Tinel Petre, Ovidiu Petre, Dan Potocianu, Aurel Beldeanu sau Viorel Mateianu. Despre acesta din urmă, Valentin Căltuț a început să scrie în amănunt în speranța că va reuși să publice biografia lui.

Personajul nostru rememorează și episoadele cuplajelor de pe fostul stadion „23 August”. „Era o imagine interesantă prin anii 60 pe stadion, la meciurile respective. Cam 60-70% dintre fani erau suporteri ai Rapidului, aproximativ 15-20% erau susținători ai Progresului, mai erau și de la Sportul, iar restul, o mie sau două erau cantonați în două zone, deasupra tunelului de ieșire, în stânga și dreapta, iar aceștia erau de o parte cei care trebuiau să susțină Steaua, adică militarii, iar de cealaltă parte milițienii, care o susțineau pe Dinamo”, își amintește Valentin Căltuț.

El adaugă că Progresul era o echipă iubită de actori, de artiști. Directorul Teatrului Național și marele actor de comedie Grigore Vasiliu Birlic era un fan al Progresului.

Tot de anii 60 se leagă și cea mai mare performanță a clubului. După ce a promovat în 1955 în prima ligă, echipa și-a evidențiat forța. În 1960 a reuşit să câştige singurul trofeu din istoria clubului: Cupa României. Progresul a eliminat CCA, în sferturile de finală, iar în finală a învins cu 2-0 cu Dinamo Obor. Formația din Parcul cu Platani a mai ajuns de patru ori în finala Cupei României (în 1958, 1997, 2003, 2006) și este cunoscută ca fiind prima echipă de fotbal din România participantă în Cupa Cupelor, în 1961.

Valentin Căltuț ne explică și cum a avut loc schimbarea numelui din Progresul București în Progresul Vulcan București, iar raționamentul a avut implicații socio-politice. Progresul a devenit club reprezentativ pentru uzina bucureșteană. La Vulcan se produceau unităţi de pompare, iar aici fusese construit și primul autobuz integral românesc. La finalul anilor ‘80, uzina de la marginea Bucureştiului avea aproximativ 10.000 de angajaţi care fabricau 43.000 de tone de echipamente complexe pe an. Șefii uzinei au adoptat echipa de fotbal a Progresului pentru că putea oferi facilități financiare bune. Clubul a stat sub cupola acestei uzine din 1978 și până în 1988.

În acest timp, confruntările cu echipele puterii s-au întețit pentru Progresul, mai ales că între timp apăruseră și echipe precum FC Olt Scornicești sau Victoria București.

În 1986, stadionul din Cotroceni a găzduit echipa Securităţii. Urmările au fost incredibile. Valentin Căltuț povestește că într-o noapte de septembrie, tribunele au fost demontate în totalitate și au fost duse la terenul de rugby din Complexul Sportiv Dinamo, acolo unde au fost reamplasate, iar rămășițele lor sunt vizibile și astăzi. Arena din Parcul cu Platani a rămas văduvită de acest ansamblu până în 1995, când tribunele au fost refăcute.

De altfel, cu un an mai devreme, în 1994, echipa își schimbase numele în FC Naţional și a redevenit o echipă de top. A fost vicecampioana României de trei ori: în 1996 şi 1997, cu Florin Halagian pe bancă, dar și în 2002, sub comanda lui Cosmin Olăroiu.

Clubul s-a stins treptat, iar în 2009 a dispărut din prim-planul fotbalului românesc. Un management defectuos, care a generat numeroase crize, a dus echipa repede în străfundurile fotbalului românesc. Cu anul 2009 se oprește și narațiunea lui Valentin Căltuț, care înglobează numeroase povești și eroi, care au făcut să tresalte mii de inimi „progresiste”.

Mai multe detalii despre istoria Progresului și cartea lui Valentin Căltuț puteți găsi la adresa www.istoriaprogresului.wordpress.com